cu tâlc

Cred in descatusarea mintii si a sufletului, in pata de culoare care ne lumineaza ochii in fiecare zi ,amprenta lasata de sentimentul implinirii pe care il simtim traind. Viata noastra nu se limiteaza la a merge , respira si manca ci ea este mai profunda desi nu apucam sa ii atingem zilnic toate profunzimile si tâlcurile. Acest lucru se intampla numai in momentele de contemplare ale vietii, momente pe care le cream din dorinta si nevoia de a ne simti speciali si de a simtii ca ceea ce ni se intampla este special. Suntem tacuti cateodata cu noi insine, insa cuvintele ne curg in fata celorlalti iar alte dati suntem tacuti fata de ceilalti si impartasim in interior nenumarate impresii si vise. Poate acela este momentul cand reusim sa visam cu ochii deschisi, sa ne interpunem intre noi din punct de vedere material si visele noastre. Mi-ar place sa cred ca suntem vizionari, ca avem proiectii ale unui viitor mai placut insa acest viitor il proiectam traind in prezent si poate si necrezand in materializarea acestui viitor. Unii am vrea sa traim acum viitorul iar altii am vrea sa ne retraim trecutul dar de fapt nu putem trai decat acum, nu putem mirosi decat acum nu putem rememora decat acum. Va spun toate aceste lucruri pentru ca acum este cald, si pentru ca am vrea sa fim intr-o gradina racoroasa asa ca La Tiganci si asa ne-am trai noi prezentul stand asezati pe un sezlong cu ceaiul rece asezat pe msauta din stanga noastra. Cu picioarele intinse si mintea relaxata am incepe sa proiectam vise. Cred ca asta inseamna a visa cu deschisi , pentru ca pretextul gradinii racoroase il putem gasi si intr-o clipa de relaxare la birou sau in drum spre casa sau intr-un weekend alaturi de prieteni. Noi suntem oameni pentru ca realizam asta si pentru ca putem sa fim asa cum am vrea, important este insa sa vrem , sa vrem cu tot dinadinsul sa ne vedem pe noi facand lucruri si sa le impartasim celorlalti ardoarea noastra. Si din toate astea ma gandesc cat de important este sa visam si sa fim visati de ceilalti. Oare cum ar fi sa stii ca esti in visele cuiva, ca faci parte din proiectia cuiva in visul sau de fericire. Mda...e intradevar placut sa visam despre vise. Si cu toate astea realizam ca visam acum si ca nu visam maine ci visam poate despre maine. Suntem simpli ca visam dar suntem si complexi prin faptul ca realizam ca visam. Sa fim onesti deci cu noi si nu asprii si tristi. Sa fim devotati vietii si iubirii si nu urii si pieirii. Si seara vine in gradina noastra si vom continua sa visam dar cu ochii inchisi. Si vom vedea culori si simboluri neclare , vom simtii imbratisari pierdute si zambete ascunse, vom auzi in visul noptii soapte si chemari, dar vom continua sa ne dormim visul. Nu vreau decat sa va spun ca putem sa ne traim viata frumos, sa respiram aerul diminetii si sa ne simtim proaspeti. Fiecare zi petrecuta traind nu e o zi trecuta sau pierduta ci e o zi noua cu oportunitati, iluzii, vise, prieteni ...si vei simti mereu caldura si raceala totodata dar numai daca vei vrea sa simti si in final nu te anula pe tine insuti ci observa viata si traieste-o, simte vantul care iti adie prin par in zilele tale libere, simte briza marii in vacanta, simte apropierea familiei si a prietenilor si iubeste de fapt sa traiesti.